Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume. Finitudine. Singuratate

Descriere

Traducere de Paul Gabriel Sandu Prelegerea de fata a fost tinuta de Heidegger la doi ani dupa publicarea lucrarii Fiinta si timp. Aproape toate problemele majore care l-au preocupat inca din tinerete, in seminarele de la Freiburg, sunt reluate si adancite aici, adaugandu-se cateva teme noi. Teza extrem de originala ca nici o constructie conceptuala nu este posibila decat pe temeiul unei situari afective este prezentata inca din introducere. Tot acolo intalnim faimoasa definitie heideggeriana a filozofiei, poate cea mai succinta definitie oferita vreodata: ,,Filozofia este filozofare . Adevarul ei il dovedesc cu prisosinta paginile acestei prelegeri, fiindca intalnim aici un ganditor ,,la lucru , aflat in plin act al gandirii. Felul in care analizeaza plictiseala aminteste de bine-cunoscuta analiza a angoasei din Fiinta si timp. Dar poate ca spectacolul cel mai elocvent al incordarii gandului il ofera partea a doua a volumului de fata, unde Heidegger cauta sa afle, tot pe calea analizelor fenomenologice, care este diferenta intre animal si Dasein-ul uman. Are animalul un mod specific de a fi? Are si el, precum Dasein-ul, o lume? Raspunsul va veni dupa minutioase analize, care ne poarta prin intreaga lume animala, urmand ca Heidegger sa se intoarca, dupa acest vast ocol, la raportul Dasein-ului cu lumea inteleasa ca stare de manifestare a fiintarii in intregul ei.