Neomiolax 40 capsule

Descriere

MU neomiolax Supliment alimentar, efectul sinergic al componentelor sale poate fi benefic în afecțiunile disbiotice cu constipație, procese de fermentație și putrefacție intestinală. <b>Pulbere de peroxid de magneziu</b> Eliberează oxigen în intestin, reducând drastic flora bacteriană anaerobă responsabilă de fermentație și putrefacție în stările disbiotice. Este un laxativ osmotic și, fiind greu de absorbit, reține apa în lumenul intestinal, stimulând peristaltismul și crescând volumul scaunului. <b>Pulbere de oxid de magneziu</b> Stimulează tranzitul intestinal prin creșterea oxigenării colonului. La fel ca peroxidul de magneziu, nu este nici absorbit, nici dizolvat în sucurile intestinale și, rămânând în stomac, atrage apa (prin acțiune osmotică), acționând ca un laxativ. <b>Pudră de manitol</b> Este o substanță care se găsește în mod natural în alge și ciuperci. Numele său provine de la mana (seva arborelui Fraxinus), din care poate fi obținută. Manna conține 50-60% manitol, care reține apa în intestin, promovând creșterea volumului fecalelor și stimulând astfel peristaltismul intestinal. <b>Angelica arhanghelică</b> Are efecte antidispeptice și antispastice asupra tractului digestiv, în special în cazurile cu o puternică componentă psihosomatică. Ingredientul activ este angelicina, o furanocumarină cu proprietăți miorelaxante și sedative. Ajută la optimizarea tractului digestiv, prevenind gazele și fermentația și îmbunătățind toate funcțiile. <b>Cynaria scolymus</b> Anghinarea are efecte eupeptice și stomahice, crescând secreția de acid și motilitatea gastrointestinală, pentru care se crede că acidul clorogenic este responsabil. Acțiunea sa coleretică, documentată științific, se datorează fracției O-difenolice. <b>Peumus boldus</b> În medicina naturistă modernă, extractul de boldo este un remediu preferat pentru tratamentul tulburărilor dispeptice hepatobiliare, al afecțiunilor hepatice și ca adjuvant în tratamentul constipației. În medicina tradițională, frunzele de boldo au fost utilizate ca și carminativ, reducând formarea gazelor intestinale și promovând eliminarea acestora. <b>Foeniculum vulgare</b> Fructul de fenicul a fost utilizat de mult timp pentru tulburări dispeptice, flatulență și spasme gastrointestinale. Proprietățile sale aromatice și stimulante îmbunătățesc tonusul gastrointestinal. De asemenea, crește secreția salivară și gastrică și colereza. Esența de fenicul, datorită conținutului său de anetol și fencol, este bacteriostatică și, prin urmare, este utilizată în mod corespunzător pentru a contracara procesele bacteriene care pot provoca flatulență în tractul gastrointestinal. <b>Ingrediente</b> Pudră de peroxid de magneziu; pudră de oxid de magneziu; pudră de manitol; rădăcini de angelica archangelica (angelica); frunze de cynaria scolymus (anghinare); frunze de peumus boldus (boldo); fructe de foeniculum vulgaris (fenicul); excipienți: pudră de amidon de orez. <b>Cum se utilizează</b> Luați 2 până la 4 capsule seara, cu multă apă. <b>Avertismente</b> Nu depășiți doza zilnică recomandată. A nu se lăsa la îndemâna copiilor sub trei ani. Suplimentele nu ar trebui folosite ca înlocuitor pentru o dietă variată. Femeile însărcinate sau care alăptează și copiii sunt sfătuiți să consulte medicul. <b>Format</b> Flacon cu 40 de capsule. <b>Bibliografie</b> - Bastien JW. Vindecătorii din Anzi - Herbaliștii Kallaway și plantele lor medicinale. Salt Lake City: University of Utah Press. 1987. - Bruneton J. Farmacognozie, Fitochimie, Plante medicinale. Paris: Editura Lavoisier. 1995. - Schulz V, Hänsel R, Tyler VE. Fitoterapia rațională: Ghidul medicilor pentru medicina pe bază de plante. New York: Springer 1998. - Newall CA, Anderson LA, Phillipson JD. Medicamente pe bază de plante: Ghid pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Londra: The Pharmaceutical Press, 1996. - Czygan FC: Phytother., 8, 82, 1987. - Rossi M.: „Fenicul”, Erboristeria Domani, n.11, 1992. - Wichtl M.: Plante medicinale pentru infuzii și ceaiuri din plante, OEMF, Milano, 1993. - Kleessen B, Sykura B, Zunft HJ, Blaut M., Am J Clin Nutr 1997;65:1397-402). - Kruse HP, Kleessen B, Blaut M. (Br J Nutr 1999; 82:375-82). - Gibson GR, Beatty ER, Wang X, Cummings JH. (Gastroenterologie 1995;108: 975-82)