Platon - Opera integrala - Volumul V

Descriere

Volumul al cincilea al seriei Platon - Opera integrala (POI, 5) cuprinde dialogurile Timaios , Critias , Philebos , carora li se adauga Scrisoarea a VII-a (singura scrisoare, dintre cele treisprezece atribuite lui Platon, considerata autentica de majoritatea criticilor moderni). Toate aceste patru opere apartin perioadei tarzii de creatie a filozofului - asa cum o arata mai ales argumentele stilometrice (vezi POI, 1, 20) - precedand totusi marele dialog Legile , ultima opera a lui Platon, ramasa neterminata, pentru care am rezervat vol. VI din POI. Prin subiect, cele patru scrieri sunt foarte variate: Timaios se ocupa cu cosmogonia, cosmologia, fizica si fiziologia, Critias (continuare la Timaios ) trateaza despre presupusul conflict existential dintre Atlantida si Atena straveche, Philebos interogheaza natura si genurile placerii si contributia ei la viata buna, iar in Scrisoarea a VII-a Platon explica motivele pentru care a facut trei calatorii in Sicilia, arata cauza rupturii dintre el si tiranul Siracuzei, Dionysios cel Tanar (II), dar adauga si un exceptional ,,interludiu filozofic . Nascut la Atena in 427 i.Cr., intr-o familie de vaza, Platon parea menit sa se implice in politica. De altfel, unchii sai, Critias si Charmides, il invitasera sa li se alature la guvernarea lor tiranica, care urmase capitularii Atenei inaintea Spartei, in 404. Intalnirea cu Socrate, al carui discipol devenise deja de cativa ani, i-a schimbat insa complet destinul. Dar in 399 Socrate e condamnat la moarte pentru delict de opinie de democratia recent restaurata dupa infrangerea din Razboiul Peloponeziac: filozoful ar fi introdus in cetate zei noi si ar fi corupt tineretul. Platon se expatriaza pentru mai multi ani: calatoreste la Megara, apoi la Cyrene, in Egipt si, in fine, la Siracuza, in Sicilia. Aici intra in conflict cu tiranul Dionysios cel Batran si e expulzat fortat. Revine la Atena si, in jurul lui 370, infiinteaza Academia, prima scoala superioara de filozofie si stiinte. Rasunetul acesteia va fi imens. Platon nu renunta insa la proiectul de a intemeia in Sicilia domnia filozofilor, despre care scrie in dialogul Republica . De aceea mai calatoreste de doua ori acolo, la invitatia lui Dionysios II, fiul si mostenitorul lui Dionysios cel Batran, mort intre timp. Nu reuseste sa-l converteasca la filozofie pe Dionysios II si, din nou, isi risca viata. Filozoful continua sa-si scrie opera si sa predea la Academie pana la moarte, in 347. De la Platon ne-a ramas o opera impresionanta, cuprinzand cel putin 32 de scrieri considerate autentice. Majoritatea dintre ele sunt dialoguri si majoritatea dialogurilor il au drept personaj principal pe Socrate, care dezbate cu feluriti interlocutori teme filozofice dintre cele mai diverse: etica, politica, religie, metafizica, psihologie, logica, iubire, fizica. Din punct de vedere filozofic, opera lui Platon a format temelia filozofiei europene, fie ca ea a fost urmata, comentata si dezvoltata, fie ca a fost combatuta. Pe de alta parte, nu o data s-a recunoscut valoarea literara deosebita a dialogurilor - cu rasturnari neasteptate de situatie, personaje admirabil caracterizate, ironie subtila, uneori elan mistic. Iar rationamentul riguros se intersecteaza adesea cu imagini poetice, alegorii si mituri, care, toate laolalta, jaloneaza reperele conditiei umane asa cum n-a facut-o nimeni altcineva vreodata.