Psihologia sportului de performanță - Audiobook - Irina Holdevici

Descriere

Înființată în anii 1920 cu intenția de a folosi ce se cunoștea la momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizarea potențialului sportivilor și pentru creșterea stării de bine a acestora, psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de câteva decenii. Aceasta a renăscut în 1965, odată cu înființarea Societății Internaționale de Psihologia Sportului și cu introducerea sa în rândul disciplinelor universitare în anii 1970 în Statele Unite ale Americii. PSIHOLOGIA SPORTULUI DE PERFORMANȚĂ este un tratat cuprinzător, bine documentat, cu o importantă componentă practică, tehnică, util tuturor specialiștilor în domeniu. Autorii săi sunt nume de marcă în această ramură relativ tânără a psihologiei, cu atât mai promițătoare cu cât activitățile sportive încep să capete un loc tot mai extins în viața oamenilor. MIHAI EPURAN (1923 – 2020) prof. univ. și dr. în Psihologia Sportului, Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova și al Universității din Iași, Președinte al Consiliului Științei Sportului din România. Irina Holdevici, prof. univ. și dr. în psihologie, este director al Departamentului de Psihologie și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie a Universității „Titu Maiorescu" din București. Este psihoterapeut, formator și supervizor în hipnoză clinică, ericksoniană și psihoterapie cognitiv-comportamentală, cu o experiență de peste 30 de ani în aceste domenii. A lucrat în domeniul psihologiei sportului de performanță din 1972 cu loturile olimpice de tir, scrimă și gimnastică masculină. FLORENTINA TONIȚA lucrează în domeniul psihologiei sportului și performanței din 1995, acumulând o experiență care vizează toate ariile acesteia (cercetare, psihologia sportului aplicată și academică). În prezent este cadru didactic asociat la Universitatea Titu Maiorescu, la programul de Master în Psihologia Sportului. - autorii   CUPRINS Capitolul 1 - Domeniul psihologiei sportului Capitolul 2 - Psihologia performanței sportive Capitolul 3 - Caracterizarea psihologică a sporturilor. Solicitarile psihice în sport Capitolul 4 - Psihologia antrenamentului Capitolul 5 - Psihologia concursului Capitolul 6 - Pregătirea psihică pentru concurs Capitolul 7 - Conștientizarea activității sportivilor Capitolul 8 - Practica reglării și autoreglarii stărilor psihice BIBLIOGRAFIE FIGURI Figura 1.1. Triada cercetare — învăţământ — practică Figura 1.2. Sistemul științelor psihologice aplicate activităților corporale Figura 1.3. Domeniile psihologiei sportului Figura 2.1. Factorii de performanță în trei sporturi diferite Figura 2.2. Factorii „capacităţii de lucru" (Gujalovski) Figura 2.3. Factorii de performanță (K.H. Bauersfeld și G. Schröter) Figura 2.4. Factorii capacității de performanță: factori coordonatori. Factorii coordinativi sau capacități coordinative = îndemânare, dexteritate și iscusință (sunt capacități determinate de procesele de reglare și ghidare a gesturilor). (Jürgen Weineck) Figura 2.5. Factorii participanți la prestația fizică (Vassilis Klissouras) Figura 2.5. „Condiţiile" realizării rezultatului sportiv (V.B.Svarţ şi S.V. Hruşcev) Figura 2.6. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.7. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.8. Schema de ansamblu a aptitudinilor performanțiale în sport Figura 2.9. Determinarea pluridisciplinară a antrenamentului sportiv (Epuran, 1990) Figura 2.10. Capacitatea psihică Figura 2.11. Factorii dezvoltării capacității psihice (Epuran, 1980) Figura 3.1. Caracterizarea psihologică a unui sport(probe/ ramuri) Figura 3.2. Schema efectelor surmenajului Figura 4.1. Un model sincron al pregătirii psihice Figura 5.1. Trebuințe și motive – relații Figura 5.2. Categoriile de atribuiri Figura 5.3. Componentele comportamentului tactic (Fr. Mahlo, 1965) Figura 5.4. Un profil „aisberg" (Weinberg & Gould, 1995,p. 105) Figura 5.5. Modelul „catastrofei" (Weinberg & Gould, 1995, p. 105) Figura 5.6. Variațiile anxietății în funcție de etapa în care se găsește sportivul (Cratty, 1978) Figura 5.7. Corelația dintre nivelul de anxietate și eficiența activității Figura 5.8. Efectele stresului asupra subiecților cu nivel redus și cu nivel ridicat de anxietate (Cratty, 1978) Figura 5.9. Stresul ca proces (McGrath, 1970) Figura 5.10. Stresul ca stimul (Spielberger, 1972) Figura 5.11. Concepte referitoare la procesul stresului (Martens, 1982) Figura 5.12. Relația celor trei forme de agresivitate Figura 6.1. Diacronia stărilor de preparație Figura 6.2. Schema comportamentului competițional Figura 6.3. Etapele planificării realizărilor și evaluării (după J. D. McClements și Cal Botterill) Figura 7.1. Conștientizarea activă Figura 7.2. Un model aproximativ al conștientizării progresive Fi