Cuviosul Chiriac Schimonahul Manastirea Putna (secolul al XV-lea)

Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani la Manastirea Neamt, indeletnicindu-se, atat cu rugaciunea cat si cu scrierea cartilor patristice. Cunostea bine limbile greaca si slavona si iubea mult linistea si singuratatea. El facea parte din scoala de caligrafi a marii lavre, fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric.

In anul 1470, ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf, Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa "Cuvantarile Sfantului Ioan Gura de Aur", pe care le termina in cateva luni. Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. Ea se citea, atat in biserica, pentru mangaierea fratilor, cat si la chilii. Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: "Eu, mult pacatosul Chiriac am scris acest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toata Tara Moldovei, Io Stefan Voievod, la manastirea zidita de el cu numele de Putna, in anul 1470 si s-a sfarsit in luna ianuarie 30".

Schimonahul Chiriac a scris si alte carti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti, fiind printre cei dintai dascali ai scolii de gramatici si caligrafi de la Manastirea Putna. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Neamt, a intemeiat o aleasa viata duhovniceasa la Putna, formand numerosi ucenici iubitori de Hristos si luminati in Sfintele Scripturi.

Asa nevoindu-se peste 60 de ani, in smerenie si ascultare, si mult ostenindu-se pentru folosul si mantuirea tuturor, Cuviosul Chiriac si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu, spre sfarsitul secolului al XV-lea.