Cuviosul Filotei Dascalul - Manastirea Putna (secolele XVI-XVII)
Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai scolii duhovnicesti din Manastirea Putna, unde a deprins din tinerete frica de Dumnezeu si osteneala faptelor bune. Bogate sale cunostine teologice, patristice, catehetice si chiar filozofice, le-a primit, atat in Manastirea Putna, cat si in Muntele Athos, unde s-a nevoit cativa ani.
De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cunostinta cea adanca a invataturii ortodoxe, dogmele, morala, asceza, retorica, filocalia si scrierile Sfintilor Parinti. Apoi, luminandu-se indeajuns si cunoscand bine limbile greaca si slavona, s-a intors la Manastirea Putna. Acest cuvios era si un iscusit lucrator al rugaciunii, duhovnic, dascal de limba romana si bun caligraf.
Deci, luand sub conducerea sa scoala Manastirii Putna, in putina vreme a sporit atat de mult faima ei, incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna, Moldovita, Humor, Suceava si numerosi tineri, pentru preoti la sate. Iar bunul dascal si slujitor al lui Hristos, ajutat de un alt iscusit dascal, "Antonie protopsaltul" (1589), atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai, ca multi dintre ei au deprins limbile greaca si slavona. Altii au invatat mestesugul rugaciunii lui Iisus, iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri, iscusit caligrafi, scriitori si impodobitori de carti bisericesti.
Unul dintre ucenicii sai a fost si "mult pacatosul pustnic Isaia" din Manastirea Moldovita. Acesta, dupa ce invata carte la Putna, ajunge pustnic si scrie un Tetraevanghel (sfarsitul secolului XVI) pentru Moldovita. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie, in semn de recunostinta: "Atotluminatului si preasfintitului si de Dumnezeu alesului si dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna".
Acest dascal al monahismului si teologiei romanesti din secolul XVI a facut din scoala manastireasca de la Putna o adevarata academie teologica. Refuzand sa urce treapta arhieriei, a ramas in smerenia vietii calugaresti pana la sfarsitul vietii sale. Dar prin intelepciunea si trairea sa, pe multi i-a luminat si i-a zidit sufleteste, pentru care era numit de toti: "Prealuminatul si Preasfintitul si de Dumnezeu alesul si dascalul nostru". Numele sau era cunoscut pana la Pecersca, in Athos si chiar la Patriarhia din Constantinopol si se cucereau toti de nevointa si smerenia lui.
Asa s-a nevoit acest mare dascal, duhovnic si slujitor al Bisericii lui Hristos, ca la 50 de ani, marturisind dreapta credinta, invatand pe calugari si preoti cunostinta Sfintei Evanghelii, deprizand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii si nascand numerosi fii duhovnicesti. Apoi, simtindu-se chemat la cele vesnice, a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma si a adormit cu pace in Manastirea Putna, la inceputul secolului XVII.