Cuviosul Silvestru Sihastrul Schitul Silvestru-Ceahlau (secolul al XV-lea)

Ieroschimonahul Silvestru, unul din cei mai vechi sihastri ai Muntelui Ceahlau, era cu metania din Manastirea Neamt, unde se nevoise din tinerete si ajunsese duhovnic iscusit. Apoi, auzind de cuviosii sihastri din Muntele Ceahlau si de locurile singuratice de aici, s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei si, urcand pe paraul care azi se numeste "Paraul Schitului", a sihastrit langa Ceahlau multi ani nestiut de nimeni.

Mai tarziu, adunandu-se si alti sihastri imprejurul lui, a intemeiat in poiana un mic schit si biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Acest Sfant lacas s-a numit la inceput "Sihastria lui Silvestru", apoi "Schitul lui Silvestru" si este cea dintai sihastrie si asezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. Iar Cuviosul Silvestru este cel dintai sihastru pomenit in traditia locului.

Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani, adunand in jurul lui mai multi sihastri si randuind aleasa viata de obste.

Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu si mantuirea oamenilor. Acest egumen era si duhovnic a numerosi sihastri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. Spre sarbatori coborau la schit multi dintre ei, primeau Dumnezeiestile Taine si se urcau din nou la bordeiele lor. In posturi se retrageau in munte si calugarii din schit si se nevoiau singuri dupa putere, apoi se intorceau la ale lor.

Ajungand sihastru vestit si parinte duhovnicesc al sihastrilor de la Ceahlau, pe la jumatatea secolului al XV-lea, Cuviosul Silvestru si-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in urma numerosi ucenici. Mai tarziu, schitul sau, reinnoindu-se, s-a numit "Schitul Hangu", iar din secolul al XVII-lea, Manastirea Pionul, dupa nume sihastrului Peon, care s-a nevoit mai multi ani pe Ceahlau.

Cuvioase parinte Silvestre, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!