Ieromonahul Varnava Lasconi - Manastirea Bistrita - Valcea (1884-1953)

Parintele Varnava Lasconi a fost unul dintre marii duhovnici ai minastirilor oltenesti din secolul nostru. Sihastru si ascet neintrecut, calugar foarte imbunatatit, ascultator desavarsit, lucrator de taina al rugaciunii lui Iisus si vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos.

S-a nascut in Hateg din parinti saraci si credinciosi. In 1908 a intrat in nevointa calugareasca la Episcopia din Rimnicu-Vilcea. Intrecind pe toti cu blandetea, cu rabdarea si cu ascultarea, in anul 1911 a fost calugarit. Timp de 20 de ani a fost gradinarul episcopiei. Ziua lucra si uda gradina, iar noaptea se ruga si se odihnea cateva ore pe un scaunel, dupa obiceiul Sfantului Ierarh Calinic.

Episcopul Vartolomeu, cucerindu-se de viata lui, in anul 1935 l-a facut preot si l-a numit duhovnic la Minastirea Bistrita, ctitorita de Barbu Craiovescu. Aici s-a nevoit inca 18 ani de zile, savarsint cele sfinte si mangiind pe oameni. Apoi s-a retras in padure, la pestera unde au fost ascunse moatele Sfantului Grigore Decapolitul. Acolo s-a nevoit cativa ani in desavarsita liniste si rugaciune.

Numele lui se facuse cunoscut peste tot in partea locului, caci primise de la Dumnezeu darul izgonirii duhurilor necurate. Insusi spunea ca multe ispite a rabdar de la diavoli in pustie. Odata vrajmasul i s-a aratat in chip vazut si, apucindu-l de haina, l-a aruncat in prapastie. Dar mana Domnului l-a scapat prin minune, ca, agatindu-i-se rasa intr-o creanga, s-a izbavit de moarte. Intre anii 1950-193 parintele Varnava a slujit ca preot si duhovnic la Manastirea Surpatele, fiind un exemplu pentru toti cu faptele si pilda vietii sale, indemnind multe suflete sa urmeze lui Hristos.

In primavara anului 1953, cuviosul Varnava, mult nevoitorul, s-a savirsit cu pace si a fost inmormantat la schitul Papusa din apropiere