Sfantul Mucenic Ioan Vlahul (+ 1662)

Acest binecuvantat vlastar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de tarani evlaviosi din Oltenia, pe timpul domniei lui Matei Basarab.

Crescut de mic in dreapta credinta, iubea mult pe Dumnezeu, biserica, rugaciunea si ascultarea de parinti.

Pe cand avea doar 15 ani, fericitul tanar Ioan a fost ales si intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al lui Hristos intr-un chip ca acesta.

In toamna anul 1659, navalind o ceata de turci pe Valea Oltului dinspre Ardeau, au facut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare si au luat in robie multi tineri nevinovati. Printre cei robiti a fost si fericitul Ioan. Trecand Dunarea, turcii si-au impartit robii, luand fiecare dupa voie si placere pe cine voia. Asa a ajuns nevinovatul Ioan in stapainrea unui ostas turc rau si desfranat. Pe langa drumul greu pe langa foame si osteneala, sarmanii crestini luati in robie trebuiau sa sufere si sete si batai si umilite de tot felul, iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagani si tirani.

Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc, fericitul Ioan l-a refuzat cu scarba, marturisind ca este crestin si uraste necuragele patimi paganesti. Atunci, maniindu-se, tiranul, voia sa-l sileasca, dar tanarul crestin, intarit de ravna credintei in Hristos, l-a lovit pe tiran, care indata a murit. Ceilalti ostasi l-au legat in lanturi si asa, dupa cateva luni de chinuri si de mers pe jos, turcii au ajuns la Constantinopol, iar fericitul si neintinatul Ioan a fost dat ostatic femeii turcului ucis de el pe cale, drept pedeapsa, ca sa-i fie sluga pana la moartea. Acea femeie, ranindu-se de frumustea lui Ioan, il tragea spre necurata desfranare si spre legea mahomedana, silindu-l sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos.

Atunci fericitul Ioan, rugandu-se mult lui Dumnezeu si Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte si sa-l izbaveasca de ispita desfranarii, a spus cu indrazneala: "Cred in adevaratul Dumnezeu, Care S-a rastignit pe cruce pentru noi, si doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos, decat sa ma turcesc si sa ma intostesc cu tine!"

Astfel, marturisitorul Ioan a fost aruncat in temnita si apoi zdrobit cu cumplite chinuri. Ramanand neschimbat si tare ca un diamant, a fost condamnat la moarte prin spanzurare, si asa si-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos, la 12 mai 1662, iar trupul sau a fost aruncat la loc necurat.

Sfinte Mucenice Ioan, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!