Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Efrem s-a nascut la 14 septembrie 1384. A ramas orfan de tata inca de cand era mic si, cu ajutorul lui Dumnezeu, evlavioasa lui mama s-a ingrijit de cresterea lui si a celorlalti sase frati ai sai.
La varsta de 14 ani, Preabunul Dumnezeu i-a calauzit pasii spre Manastirea Buneivestiri a Preasfintei Maici a lui Dumnezeu - care era pe atunci infloritoare - de pe Colina Neprihanitilor din Attica. Acolo, cu mare ravna a luat pe umerii sai nepretuita Cruce a Domnului, primind ca semn al desavarsirii moartea sa cea infrocosatoare si slavita intru mucenicie.
O dorire sfanta si iubire de Dumnezeu aprindeau tanara lui inima si el se supunea de bunavoie fericitei ascultari a lui Hristos. Prin vietuirea sa calugareasca a devenit asemenea ingerilor, facandu-se ucenic al marilor Nevoitori si Parinti ai pustiei si urmand vreme de aproape 27 de ani sfintei lor nevointe.
Sfantul Efrem I-a urmat lui Hristos cu ravna dumnezeiasca, lepadand toata frumusetea cea trecatoare a acestei lumi. S-a facut pilda de vietuire prin minunata lui purtare si prin rabdarea suferintelor indurate pe Colina Neprihanitilor.
Cu ajutorul lui Dumnezeu si prin ostenelile sale intru aspra nevointa si-a curatit sufletul si trupul de patimile cele stricatoare de suflet si s-a facut vrednic de a fi locas al Preasfintei Treimi. De asemenea, a fost invrednicit de primirea marelui, tainicului si sfantului dar al preotiei si de chemarea sfanta de a sluji Domnului la Sfantul Altar, precum un inger, cu frica de Dumnezeu si cu mare strapungere de inima.
La 14 septembrie 1425, in ziua inaltarii Sfintei Cruci, a fost loat in robie si asa a inceput mucenicia lui; aceasta s-a sfarsit la 5 mai 1426, intr-o zi de m,arti, pe la ora 9 dimineata. Sfantul Mare Mucenic Efrem avea atunci 42 de ani. Rugandu-se si afalndu-se in mijlocul unor cazane atat de ingrozitoare - caci fusese spanzurat intr-un copac ce inca mai exista, cu capul in jos, cu picioarele si capul pironite, iar la sfarsit strapungandu-i-se trupul martirizat si acoperit de rani cu un lemn inrosit - viteazaul atlet a lui Hristos isi dadu sfantul suflet in mainile Stapanului sau, de la Care primi cununa de Mucenic si darul facerii de minuni.
Dupa mai bine de 500 de ani, a placut lui Dumnezeu - Prieten al oamenilor - sa dezvaluie prin multime de aratari si alte intamplari minunate tot ceea ce cunoaste astazi. Acestea toate au fost intarite prin descoperirea pe 3 ianuarie 1950, a moastelor pline de har ale Sfantului Mucenic, moaste care nu numai ca raspandesc o buna mireasma dumnezeiasca si cereasca, caci sunt, de asemenea, si izvor de tamaduire pentru cei care li se inchina cu credinta si care cer ajutorul Sfantului, intotdeauna grabnic ajutator.
Intrucat s-a slavit Numele lui Dumnezeu cel intreit - Sfant prin purtarea sa neprihanita si prin mucenicia indurata pentru dragostea lui Hristos, Atotputernicul Dumnezeu l-a proslavit, ca rasplata a faptelor sale. Astfel, pentru cei care ii cer mijlocirea Sfantului Efrem savarseste, cu darul lui Hristos, dintru care a primit din belsug, minuni uimitoare si mai presus de fire, pentru suflet si trup.
Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Efrem este praznuit de doua ori pe an, pe 3 ianuarie, ziua aflarii sfintelor si nepretuitelor sale moaste, si pe 5 mai, ziua savarsirii sale intru mucenicie.
Fie ca Domnul nostru Iisus Hristos sa aiba mila de noi si cu indurarile Sale sa ne izbaveasca, pentru rugaciunile Sfantului Mare Mucenic Efrem!
Fie ca Preamilostivul Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ne inchinam sfitelor moaste binemirositoare ale Cuviosului Mucenic si sa traim intru plinatate sfintele si nespusele daruri ale adevarate noastre Credinte Ortodoxe! Si fie ca Domnul sa ne invredniceasca a marturisi din adancul sufletului ca minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai" si ca "prin Sfintii care sunt pe pamantul Lui, minunata a facut Domnul toata voia intru ei"(Psalm 67. 36; 15,3)