Catisma a nouasprezecea

Psalmul 140

Un psalm al lui David.

Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma; ia aminte la glasul rugaciunii mele, cand strig catre Tine.

2.Sa se indrepteze rugaciunea mea ca tamaia inaintea Ta; ridicarea mainilor mele, jertfa de seara.

3.Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de ingradire, imprejurul buzelor mele.

4.Sa nu abati inima mea spre cuvinte de viclesug, ca sa-mi dezvinovatesc pacatele mele; iar cu oamenii cei ce fac faradelege nu ma voi insoti cu alesii lor.

5.Certa-ma-va dreptul cu mila si ma va mustra, iar untdelemnul pacatosilor sa nu unga capul meu; ca inca si rugaciunea mea este impotriva vrerilor lor;

6.Prabuseasca-se de pe stanca judecatorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele ca s-au indulcit,

7.Ca o brazda de pamant s-au rupt pe pamant, risipitu-s-au oasele lor langa iad.

8.Caci catre Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nadajduit, sa nu iei sufletul meu.

9.Pazeste-ma de cursa care mi-au pus mie si de smintelile celor ce fac faradelege.

10.Cadea-vor in mreaja lor pacatosii, ferit sunt eu pana ce voi trece.