Catisma a sasea
Psalmul 41
Un psalm al lui David, spre inteleptirea fiilor lui Core.
In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
2.Insetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; cand voi veni si ma voi arata fetei lui Dumnezeu?
3.Facutu-mi-s-au lacrimile mele paine ziua si noaptea, cand mi se zicea mie in toate zilele: <<Unde este Dumnezeul tau?>>
4.De acestea mi-am adus aminte cu revarsare de inima, cand treceam cu multime mare spre casa lui Dumnezeu,
5.In glas de bucurie si de lauda si in sunet de sarbatoare.
6.Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi?
7.Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu.
8.In mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta imi voi aduce aminte de Tine, din pamantul Iordanului si al Eromonului, din muntele cel mic.
9.Adanc peste adanc cheama in glasul caderilor apelor Tale.
10.Toate talazurile si valurile Tale peste mine au trecut.
11.Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cantare Lui de la mine.
12.Rugaciunea Dumnezeului vietii mele, spune-voi lui Dumnezeu: <<Sprijinitorul meu esti Tu, pentru ce m-ai uitat?>>
13.Pentru ce umblu mahnit cand ma necajeste vrasmasul meu?
14.Cand se sfarmau oasele mele ma ocarau asupritorii mei.
15.Cand imi ziceau mie in toate zieleL <<Unde este Dumnezeul tau?>>
16.Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi?
17.Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu.