Catisma a unsprezecea

Psalmul 78

Un psalm al lui Asaf.

Dumnezeule, intrat-au neamurile in mostenirea Ta, pangarit-au locasul Tau cel sfant, facut-au din Ierusalim ruina.

2.Pus-au cadavrele robilor Tai mancare pasarilor cerului, trupurile celor cuviosi ai Tai, fiarelor pamantului.

3.Varsat-au sangele lor ca apa imprejurul Ierusalimului si nu era cine sa-i ingroape.

4.Facutu-ne-am ocara vecinilor nostri, bajocura si ras celor dimprejurul nostru.

5.Pana cand, Doamne, Te vei mania pana in sfarsit? Pana cand se va aprinde ca focul mania Ta?

6.Varsa mania Ta peste neamurile care nu Te cunosc si peste imparatiile care n-au chemat numele Tau.

7.Ca au mancat pe Iacob si locul lui l-au putiit.

8.Sa nu pomenesti faradelegile noastre cele de demult; degrab sa ne intampine pe noi indurarile Tale, ca am saracit foarte.

9.Ajuta-ne noua, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, pentru slava numelui Tau; Doamne izbaveste-ne pe noi si curateste pacatele noastre pentru numele Tau,

10.Ca nu cumva sa zica neamurile: <<Unde este Dumnezeul lor?>> Sa se cunoasca intre neamuri, inaintea ochilor nostri,

11.Razbunarea sangelui varsat, al robilor tai; sa intre inaintea Ta suspinul celor ferecati.

12.Dupa maretia bratului Tau, pazeste pe fiii celor omorati.

13.Rasplateste vecinilor nostri de sapte ori, in sanul lor, ocara lor cu care Te-au ocarat pe Tine, Doamne.

14.Iar noi, poporul Tau si oile pasunii Tale, marturisi-ne-vom Tie, in veac, din neam in neam vom vesti lauda Ta.